Biblioteca – un microunivers în care orice poveste de viață poate prinde contur.

Se spune că în orice moment îți poți crea o poveste alternativă la povestea de viața pe care o trăiești. E suficient să te conectezi la câteva momente cheie din viața ta și să-ți activezi resursele tale pentru a genera un nou scenariu de viață.

Și dacă toate acestea se petrec într-un mediu securizant ca un cocoon, un univers la scară mai mică, populat de povești de viață, oameni-inspirație și emoție, noua ta poveste de viață prinde contur și tu poți să o lansezi la apă.

Avem nevoie de spații încărcate emoțional, de spații care ne pot evoca emoții la care nu mai avem acces de mult timp, de martori tăcuti ai trecerii noastre prin viață.

Alege să pătrunzi în acest spatiu, ca și cum ai păși într-o lume ale cărei reguli le poți scrie chiar Tu, o lume în care totul este posibil, o lume care poate arăta așa cum ți-o imaginezi, o lume în care te poți înconjura de oamenii și poveștile pe care le iubești.

Iar în această lume,  poate chiar tu vei fi scenarist pentru o zi, experimentând ceea ce în realitate nu-ți dai voie să crezi. Este lumea magică a lui „Totul este posibil”, o lume care te resetează și te curăță de toate programele sociale care te impiedică să fii autentic.

Și este o lume pe care o vei accesa de fiecare dată când spațiul se va recrea, de fiecare dată când vei pătrunde într-un loc încărcat de liniște, un imens sanctuar al tuturor poveștilor de viață trăite, al experiențelor de viață care devin inspirație, al ținuturilor cartografiate de primii conquistadori ai emoțiilor.

Tot în această lume, Biblioteca Județeană  „C. Sturdza”,  Bacău  organizează joi, 22 februarie, la orele 14, prima ediție a Clubului de Lectură “Nosce Te Ipsum” în sala Media.

Această  primă ediție aduce în prim plan basmele terapeutice ale Semproniei Filipoi, mai exact  “ Maimuța care se credea copac ”.

“ Maimuța care se credea copac” este povestea unei maimuțe care își trăia zilele într-un copac, nu cobora niciodată de acolo. Creștea an de an mâncând frunzulițele fragede de pe crengile cele mai subțiri și își petrecea ziua stând și privind în zare. Se considera copac, deși în sufletul ei parcă simțea că îi lipsește ceva. Copacului I se părea amuzant că ea se crede copac, ba mai mult considera că este un compliment la adresa lui așa că nu-I șoptise niciodată că nu este copac.

Într-o zi însă, un iepuraș o cheamă la joacă: “Hei, tu de acolo! Dă-te jos și hai să ne jucăm”. Deși nu vorbise cu nimeni, răspunse: “Pe MINE mă strigi? Dar eu sunt un copac”.

Cum era de așteptat, iepurașul începu să râdă copios: „Păi nu ești copac. Ești MAIMUȚĂ. De unde ți-a venit ideea asta caraghioasă că tu ești copac?

Deși i se părea ciudat ceea ce spune iepurașul, maimuța, luată cu binișorul de către iepuraș, coborî din copac.

Zi de zi, iepurașul reveni să se joace cu ea. Deși îi era greu, maimuța cobora de fiecare dată. Cu timpul, uită că se credea copac. Ba mai mult, pentru prima oară în viața ei maimuța simțea cine este ea cu adevărat și se bucura că este atât de diferită de copac.

Acum îi venea să zâmbească de fiecare dată când își amintea că înainte putuse să se creadă copac.

Beneficiarii acestei primei ediții sunt copiii din grupa “x ”  ai Centrului de Servicii Sociale Ghiocelul.

Scopul acestei activități este de a-I introduce, prin intermediul basmului terapeutic și a ludoterapiei, într-o lume degrevată de programele sociale ale perfecțiunii, standardelor autoimpuse, etichetării, o lume în care orice copil este unic, cu posibilități și resurse nelimitate și cu un parcurs de viață unic.

Basmul terapeutic povestește la persoana a-III-a o poveste de viață accesibilă tuturor, deci implicit și ȚIE, și oferă coordonate pentru crearea unui stil de viață autonom și cu alegeri asumate.

Universul copilului este caracterizat de gândire magică și de prezența unui erou. Copilul are nevoie să știe că altcineva a “PUTUT” și în consecință va putea să-I urmeze exemplul. Copiii învață cel mai bine prin metode creative,  prin stârnirea sentimentului de admirație și prin foarte multă conectare și empatie. Într-un spațiu sigur, cu limite clare, copilul trăiește la scară mai mica un fragment de viață pe care îl va reitera de fiecare dată când va avea nevoie. Este suficient ca el să experimenteze o singură data emoția lui  “EU POT” pentru ca el, mai apoi, să devină scenaristul propriilor experiențe de viață.

Povestitor: Stefan Ionescu (Teatru G. Bacovia)

Psiholog: Roxana Dumitrașcu (#ConstruimPentruViitor/Brand&Build)

Eveniment organizat de Biblioteca Județeană „C.Sturdza”, Bacău cu ajutorul Brand&Build prin proiectul  #ConstruimPentruViitor.  Sponsor: Arena Mall.